Tipuri de propozitii in limba franceza : afirmative, negative

1. Exprimarea afirmatiei

• adverbul “ oui” este utilizat ca raspuns la o intrebare formulata afirmativ: “ - Tu es content?; - Oui! Acest adverb poate fi intarit prin repetarea sub forma afirmativa a propozitiei interogative : “ Oui, je suis content.”

• Uneori, afirmatia poate fi exprimata si print-un alt verb ca : évidemment ( evident), bien sur ( desigur), sans doute ( fara indoiala )certainement ( desigur);

• Adverbul “ si “ poate fi utilizat ca si raspuns afirmativ la o intrebare negativa : Tu n’est pas content? – Si . ( Nu esti multumit? – Ba da !). Acest adverb poate fi si el intarit prin repetarea la forma afirmativa a propozitiei interogative : Tu n’est pas content? – Si , je suis content.

Pentru un raspuns afirmativ mai slab la o intrebare putem utiliza : " soit ! " ( fie ), " peut-etre ( poate ) , probablement ( probabil), sans doute ( fara indoiala )

Tot in sens afirmativ se pot intrebuinta si unele locutiuni adverbiale ca : " en verite ( intr-adevar), " si fait ( asa este ) , pour sur ( desigur ) ..
2. Exprimarea negatiei

• cel mai frecvent mod de exprimare a negatiei este reprezentat de “ ne...pas “ : Elle n’est pas heureuse (Ea nu este fericita ) .daca verbul este la timpul infinitiv prezent, termenii negatiei preced verbul : Prenez garde de ne pas glisser ! ( Fiti atenti sa nu alunecati). In cazul propozitiilor interogative-negative, pronumele post – pus ramane imediat dupa verb: Ne viendra-t-il pas ? ( Oare nu va veni?)

• in locul negatiei “ pas “ , al doilea termen al negatiei mai poate fi :

- adverbul “ plus” ( mai) : Elle ne viendra plus chez nous . ( Ea nu va mai veni la noi ) .

- adverbul “ jamais “( niciodata ) : Il n’est jamais venu chez nous ( N-a venit niciodata la noi ) .Jamais il n’est venu chez nous. ( idem ) – observati ca acesta poate ocupa diverse locuri in propozitie<

locutiunea adverbiala “ nulle part “ ( nicaieri ) poate fi folosita numai dupa participiul trecut al unui verb la timp compus : On ne l’a trouvé nulle part ( El nu a fost gasit nicaieri ) .

- adverbul “ nullement “ ( deloc ) este sinonim cu expresia “ pas du totut “ : Il etait nullement jaloux ( Nu era deloc gelos ) .

- adverbul “ guère “ ( nu prea ) poate exprima o atenuare a negatiei : Cette robe ne lui va guère ( Rochia aceasta nu-i sta prea bine ).

- Pronumele nehotatrat “ personne “( nimeni ) poate indeplini diferite functii ocupand locuri corespunzatoare in propozitie : Je ne connaissais personne ( Nu cunosteam pe nimeni )

- Pronumele nehotarat “ rien “ isi poate schimba locul in functie de functia pe care o poate avea in propozitie: Je ne vois rien dans ce brouillard ( Cu ceata aceasta nu vad nimic ) Conjunctia “ ni” poate coordona doua verbe, doua substantive sau doua pronume : Il ne boit ni ne mange ( Nu bea si nici nu mananca ) .

• Exprimarea negatiei cu un singur termen

- Particula “ Ne” poate aparea intr-o singura propozitie negativa in urmatoarele cazuri :

a. in propozitiile ipotetice exprimate prin locutiunile “ N’ètait, n’eut été “ ( de nu ar fi, de n-ar fi fost ) care apartin limbii literare : “ N’etait la pluie, je sortirais ( De nu ar fi ploaia aceasta , as iesi ..) in propozitiile interogative introduse prin “ qui, que “ ( cine , ce ) : Qui n’en serait ému? ( Cine nu ar fi miscat de acest lucru ? )

• negatia in propozitiile in care verbul nu exista poate fi exprimata printr-un adverb sau pronume nehotarat ca “ encore, personne, rien, jamais, nullement” care pot intari negatiile “ non” sau “ pas “: Ils sont rentres ? – Non, pas encore .( S-au intors? – Nu , nu inca )

• Adverbul “ ne “ poate fi utilizat fara valoare negativa in urmatoarele cazuti :

- dupa verbe care exprima teama ca “ craindre “ ( a se teme ) , “ avoir peur “ ( a-i fi fraica ) : Je crains que l’enfant ne prenne froid . ( Ii este teama sa nu raceasca copilul )

- dupa cateva verbe folosite la forma negativa : Je ne doute pas qu’il ne soit un grand artiste ( Nu ma indoiesc ca este un mare artist ) .

- In propozitiile comparative dupa un verb la modul comparativ de superioritate : Il etait alors plus aimable qu’il n’est aujourd’hui ( Era mai amabil decat astazi .)

- In propozitiile subordonate introduse cu locutiunile conjunctionale “ avant que “( inainte sa ) si sans que (: Je serai de retour avant qu’il ne rentre ( Voi fi inapoi inainte ca el sa se intoarca ) .

Sintaxa propozitiei in limba franceza

Sensul unui cuvant este dat de continutul lexical al acestuia la cere se adaugă sensurile gramaticale şi sensurile afective. Daca este extras din contextul său, un cuvant nu semnifică mare lucru. Semnificaţia sa este dată de anturajul celorlalte cuvinte care îl însoţesc.De aceea, unitatea minmala utilizată în studiul unei limbi străine este propoziţia şi, a nivelul imediat următor, fraza.

Propoziţia
Părţile propoziţiei
( Les termes de la proposition)

A. Părţile principale ( termes essentiels)

1. Subiectul ( le sujet): Pierre travaille. Il chante.

2. Predicatul ( le verbe ) : Les enfants s’amusent . Ils jouet.

B. Partile secundare ( Termes secondaires )

1. Numele predicativ ( l’attribut) : Zaza était malade.

2. Atributul

a. Substantival ( le complément du nom ) : Le visage de la femme.

b. Adjectival ( l’épithète ) : Les saules argentés.

c. Apozitia ( l’apposition ) : Bucharest, capitale de la Roumanie.

3. Complementul ( le complément)

a. complementul verbului ( le complément du verbe )

• direct ( d’objet direct) : Il aime sa patrie.

• Indirect ( d’objet indirect ) : Il obéit ằ son pere .

• Circumstantial ( circonstanciel ) : Elle chante bien. Il viendra demain.

b. complement de agent ( le complement d’agent ) : Le bon élève est appréciépar son maître.

c. Complémentul pronumelui ( complement du pronom ): Celui de mon frère.

d. Complementul adjectivului ( complément de l’adjectif) : Content de ses réponses.

e. Complementul adverbului ( complément de l’adverbe ) . Beaucoup de livres. Un peau de pain.